SOARELE

Pasiunea cu care am militat în favoarea acestui proiect rezidă, în primul rând, în conştiinţa  profesională, în datoria pe care o ai faţă de contemporanii săi, faţă de ţara ta. Astăzi, la noi, aceste cuvinte sunt considerate a face parte din limbajul de lemn. Poate, există o doză de adevăr în această apropiere. Nu atât din cauza folosirii cuvintelor destul de des, cât din neacoperirea lor cu fapte.
Ironia sorţii face să descoperim că acele persoane aparent atente la limbajul de lemn, chiar ele nu pot prezenta fapte. În esenţă, această atitudine denotă lipsa de educaţie.

În Occident, biblioteca publică reprezintă o forţă a binelui. Există o cultură unică care determină tratarea în mod egal a utilizatorilor. În acelaşi timp, există  educaţia care face din bibliotecă o fereastră de acces la cunoştinţe, instruire, diversitate, un catalizator pentru schimbări. Nimeni, în
Occident nu taxează aceste principii cu formula peiorativă a limbajului de lemn.

Astăzi, mai mult ca oricând în istorie, întreaga societate este bazată pe cunoaştere, iar cunoaşterea implică abilitatea de a căuta informaţiile necesare şi de a acumula cunoştinţe în mod activ şi independent. Noţiunile deprinse în şcoală şi din manualele tradiţionale trebuie îmbogăţite de-a lungul întregii vieţi. Instituţia care oferă această posibilitate prin gama largă de media, cât şi prin
îndemânarea profesională în tehnicile de căutare a informaţiei, este biblioteca.

 Alături de biblioteca tradiţională este obligatoriu să dezvoltăm  biblioteca virtuală. În caz contrar, naţiunea noastră nu poate rezista  nici unei concurenţe. În prezent, întreaga umanitate trăieşte
uriaşa provocare a unei noi scrieri, a unui timp al abstracţiei, a unui timp al exodului, a unui timp al confuziilor., Naşterea ciberspaţiului este cel puţin tot atât de însemnată pe cât a fost  revoluţia industrială. Asistăm la formarea unui bun comun mondial inepuizabil şi de o bogăţie infinită. Vechea antinomie dintre suflet şi Univers reapare astăzi în viziunile destul de contradictorii despre conceptul de globalizare. Virtualul este forţa primordială a globalizării, este emergenţa unei noi Reforme.
Ciberspaţiul exprimă o deschidere a infinitului, iar în cadrul său cibercultura prefigurează emergenţa unei planete a spiritelor, a unei noosfere capabile să înfăptuiască o altă Renaştere. Constrânşi de aceste realităţi suntem obligaţi şi noi , românii , să  ne adaptăm. Este o condiţie sine quo non pentru viitorul nostru, pentru destinul acestui popor. Nu putem rămâne într-o atitudine închistată, în spaţiul comodităţii, acum când trăim în contextul unei transculturi şi al unei transreligii. Eu am credinţa că poporul român are capacitatea de a răspunde provocării contemporane, aşa cum a avut-o în urmă cu 500 de ani când a adoptat inovaţia tiparului după numai 50 de ani de la apariţia acesteia. Acestea au fost principalele motive care mi-au dat putere să lupt pentru biblioteca virtuală.
Transpunerea publicaţiilor pe suport electronic, prelungeşte mult mai mult viaţa cărţilor. Trebuie să înţelegem că transpunerea pe suport electronic nu înseamnă distrugerea totală a publicaţiilor tipărite pe hârtie. Se vor păstra în bibliotecă lucrările susceptibile de a face parte din patrimoniul cultural naţional şi bineînţeles lucrările de patrimoniu.

Prioritatea noastră a reprezentat-o bibliografia şcolară. Este un specific al nostru. Nu am început introducerea în Biblioteca Virtuală cu lucrările de patrimoniu. Motivele principale sunt următoarele: 75-80% din utilizatorii bibliotecii noastre sunt elevi şi studenţi; 2. sărăcia majorităţii populaţiei, conduce la imposibilitatea cumpărării cărţilor necesare de către elevi şi studenţi; 3. gândul la viitorul ţării ne-a convins.

Profesional, nu putem vorbi de o superioritate a Bibliotecii Virtuale în raport cu Biblioteca tradiţională. Există o comoditate, un  confort şi o facilitate pentru regăsirea informaţiei, pe care poţi s-o accesezi de la calculatorul personal, în locuinţa proprie şi cu 12-16 căi de regăsire. Bibliotecarului, apariţia Bibliotecii virtuale nu-i uşurează munca. Comoditatea este numai pentru utilizator. În ceea ce priveşte obţinerea de informaţii din perspectiva utilizatorilor în mod indubitabil Biblioteca Virtuală, bibliotecă fără pereţi, va înlocui într-un viitor mai apropiat sau mai îndelungat  Biblioteca tradiţională. Totuşi, biblioteca tradiţională nu va fi  înlocuită. Funcţia ei de păstrare a memoriei culturii scrise, a lucrurilor de patrimoniu, nu va dispărea niciodată.

FLORIN ROTARU